
S-a stins din viaţă ultimul nostru mare poet Grigore Vieru.
Pentru generaţia mea, el a fost un mentor, am crescut cu poeziile lui. Întotdeauna când aveam nevoie de alinare sufletească, deschideam cartea sa.
Dar voi lăsa vorbele lui să exprime ceea ce eu nu pot.
IN LIMBA TA
In aceeasi limba
Toata lumea plange,
In aceeasi limba
Rade un pamant.
Ci doar in limba ta
Durerea poti s-o mangai,
Iar bucuria
S-o preschimbi in cant.
In limba ta
Ti-e dor de mama,
Si vinul e mai vin,
Si pranzul e mai pranz.
Si doar in limba ta
Poti rade singur,
Si doar in limba ta
Te poti opri din plans.
Iar cand nu poti
Nici plange si nici rade,
Cand nu poti mangaia
Si nici canta,
Cu-al tau pamant,
Cu cerul tau in fata,
Tu taci atunce
Tot in limba ta.
PENTRU EA Pentru ea la Putna clopot bate,
Pentru ea mi-i teama de pacate,
Pentru ea e bolta mai albastra
Pentru limba, pentru limba noastra.
Dumnezeu prima oara
Cand a plans printre astre,
El a plans peste Tara
Cu lacrima limbii noastre!
Pentru ea ninsori se cern din spatii,
Pentru ea puternici sunt Carpatii,
Pentru ea e calda vatra poamei
Pentru limba, pentru limba mamei.
Pentru ea noi varuim peretii,
Pentru ea mai sunt raniti poetii,
Pentru ea cresc florile visarii
Pentru limba, pentru limba Tarii.
Dumnezeu prima oara
Cand a plans printre astre,
El a plans peste Tara
Cu lacrima limbii noastre!
( Poeziile sale ) SCRISOARE DIN BASARABIA
Cu vorba-mi stramba si pripita
Eu stiu ca te-am ranit spunand
Ca mi-ai luat si grai si pita
Si-ai navalit pe-al meu pamant.
In vremea putreda si goala
Pe mine, frate, cum sa-ti spun,
Pe mine m-au mintit la scoala
Ca-mi esti dusman, nu frate bun.
Din Basarabia va scriu,
Dulci frati de dincolo de Prut.
Va scriu cum pot si prea tarziu,
Mi-e dor de voi si va sarut.
Credeam ca un noroc e plaga,
Un bine graiul cel slutit.
Citesc azi pe Arghezi, Blaga
Ce tare, Doamne,-am fost mintit!
Cu pocainta nesfarsita
Ma rog iubitului Isus
Sa-mi ierte vorba ratacita
Ce despre tine, frate,-am spus.
Din Basarabia va scriu,
Dulci frati de dincolo de Prut.
Va scriu cum pot si prea tarziu,
Mi-e dor de voi si va sarut.
Afland ca frate-mi esti, odata
Scapai o lacrima-n priviri
Ce-a fost pe loc si arestata
Si dusa-n ocna la Sibiri.
Acolo-n friguroasa zare,
Din drobul mut al lacrimei
Ocnasii scot si astazi sare
Si nu mai dau de fundul ei.
Din Basarabia va scriu,
Dulci frati de dincolo de Prut.
Va scriu cum pot si prea tarziu,
Mi-e dor de voi si va sarut.
TESTAMENT
Dragi feciori, pe-acest pamant,
Nici eu vesnic nu mai sant,
Nu sant vesnic, voi pleca,
Unde voi ma veti uita,
Si de unde nimenea
Nu s-a mai intors candva.
V-am crescut, v-am ridicat,
Ma pot duce,
Ma pot duce impacat.
M-au pandit jivinele,
M-a iubit si binele.
Eu ma duc, copii cuminti,
N-am averi sa le-mpartiti.
Va las numai visul meu
Care a trudit din greu.
V-am crescut, v-am ridicat,
Ma pot duce,
Ma pot duce impacat.
Intre voi, pe-a vietii scari,
Sa nu fie suparari,
Ca zilele pe pamant
Asa de putine sant.
Si nu-i alt noroc mai drag
Decat fratele din prag.
V-am crescut, v-am ridicat,
Ma pot duce,
Ma pot duce impacat.
Langa doina si izvor
Nu-i usor sa-ti fie dor,
Nu-i usor sa fii curat
Pe pamant instrainat.
Va las dorul cel durut
Si nadejdea de la Prut.
V-am crescut, v-am ridicat,
Ma pot duce,
Ma pot duce impacat.

Dumnezeu să-l odihnească în pace...